0

A Quiet Place: Day One este un film american horror scris și regizat de Michael Sarnoski.

Din distribuție fac parte: Lupita Nyong’o, Joseph Quinn, Alex Wolff și Djimon Hounsou.

***

Am văzut A Quiet Place: Day One la IMAX, Cotroceni, mulțumită invitației primite de la RO Image 2000.

Sam (Lupita Nyong’o) își exprimă nemulțumirea la o altă ședință de terapie de grup într-un centru de îngrijire. Reuben (Alex Wolff), asistentul șef, speră că terapia și scrisul o vor ajuta pe Sam să își ridice starea de spirit și că le va oferi celorlalți pacienți puțină speranță. Ea se întoarce în camera ei pentru un alt plasture de control al durerii.

Reuben îi informează pe pacienți că li s-a aprobat o excursie în Manhattan. Sam, deprimată, se luminează când Reuben îi permite să cumpere pizza. Îi este dor de casa ei și de orice aparență de normalitate. Autobuzul care o duce în oraș este zguduit de avioanele de luptă care traversează orizontul. Sam ascultă muzică la căști. Este complet indiferentă la mașinile de poliție care trec pe lângă ea în timp ce ajung în Chinatown. În această călătorie, Sam este însoțită de pisica ei, animalul de companie care este mereu alături de ea.

Entuziasmul lui Sam dispare odată ce își dă seama unde îi duce Reuben. Un băiat îi zâmbește pisicii în timp ce pacienții sunt așezați. Sam decide să fugă după pizza ei prețioasă, fără să își dea seama ce se întâmplă în jurul său.

Nu uita sa citesti

Inside Out 2

Related Posts

A Quiet Place: Day One surprinde distrugerea haotică, panica în masă și uciderea fără milă. Acțiunea este văzută în principal din perspectiva lui Sam. Publicul este în locul ei în timp ce lumea se sfârșește literalmente în jurul ei. Îi trăiești teama și confuzia. Prima întâlnire a lui Sam cu extratereștrii este una dintre cele mai bune scene ale filmului. Reacția tremurândă și stupefiată a lui Nyong’o pregătește scena apocaliptică.

Efectele vizuale sunt spectaculoase. A Quiet Place: Day One arată credibil. Are un aer de calamitate totală. Scenele cu meteoriții care lovesc clădirile, eliberarea creaturilor ca niște viespi furioase și reacția armatei care „aruncă lucrurile în aer” sunt redate cât se poate de real.

Accentul se mută apoi pe scenarii de supraviețuire mai personale, în care oamenii speriați încearcă să se adăpostească în ruine fără să scoată un sunet. De asemenea, avem parte de prim-planuri ale extratereștrilor, care îi răpesc pe cei îngroziți. Dar nu se varsă nici o picătură de sânge pentru a păstra ratingul PG-13.

Scenaristul și regizorul Michael Sarnoski reușește să redea cu brio imaginile, ritmul, spaimele și compasiunea pentru Sam, care se luptă să facă față bolii sale necruțătoare.

Ești mort dacă fugi și țipi, dar unii oameni mor făcând un zgomot abia imperceptibil, în timp ce alții scapă în situații similare făcând același lucru. Acest lucru se întâmplă în mod repetat și nu are sens. Cred că franciza trebuie să definească clar ce niveluri de decibeli declanșează răspunsul extratereștrilor.

A Quiet Place: Day One nu oferă nicio informație nouă despre extratereștri. Suntem la trei filme distanță și încă nu știm nimic despre originea lor, structura organizațională, capacitatea intelectuală și dacă sunt o armată sau o armă. Aceasta este prima întâlnire a omenirii cu ei și mi-ar fi plăcut să fi avut ocazia să aflăm mai multe despre ei.

Distribuit de Ro Image 2000, A Quiet Place: Day One a ajuns în cinematografe.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata