El buen patrón este un film spaniol regizat și scris de Fernando León de Aranoa cu Javier Bardem în rolul principal.
Filmul a primit 20 de nominalizări la ediția a 36-a a Premiilor Goya, câștigând 6 trofee, dintre care pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun actor și Cel mai bun scenariu original.
***
Am văzut El buen patrón la Cinema City, Afi Cotroceni, mulțumită invitației primite de la Ran Communication & Cinema City 🙂 Așteptam cu nerăbdare filmul acesta pentru că nu mai văzusem de ceva timp un film în limba spaniolă și, totodată, îmi era dor să văd un film european, un film bun european.
Regizat și scris de Fernando León de Aranoa, El buen patrón ni-l prezintă pe Julio Blanco (interpretat cu măiestrie de Javier Bardem), care ține un discurs în fața angajaților fabricii sale și îi numește pe aceștia, familia lui. Este un sentiment pe care multe locuri de muncă încearcă să îl imite, iar probabil discursul lui Blanco l-ați mai întâlnit la un serviciu pe care l-ați avut sau într-un context asemănător. Mai mult, Blanco susține că angajații săi sunt copiii pe care el și soția lui nu i-a avut niciodată. Chiar de la început, acesta este convingător în ceea ce spune, așa că vei crede probabil fiecare cuvânt pe care îl rostește.
În același timp, Jose, recent concediat, vine la fabrică împreună cu copiii săi minori, cerând o audiență cu Blanco, însă șeful își continuă liniștit discursul și subliniază nevoia de perfecțiune în săptămâna următoare deoarece compania (adică el) este pregătită pentru primirea unui premiu prestigios. Disperat după recunoaștere și premiu, Blanco încearcă să rezolve problemele angajaților săi – de la aventurile extraconjugale până la protestul unui fost angajat – nu neapărat pentru că i-ar păsa, ci pentru că problemele personale ale acestora afectează productivitatea la locul de muncă și, implicit, imaginea companiei.
Acest aspect nu este, de asemenea, necunoscut în lumea corporativă reală. La fel cum probabil ați auzit de discursul banal – teamwork making the dream work – ați auzit probabil de șefi cărora nu le pasă de bunăstarea angajaților decât atunci când profitul este în pericol. El buen patrón deține o oglindă a sistemelor și idealurilor capitaliste, a lăcomiei corporative și a narcisismului profesional și, în acest mod, deși mulți consideră pelicula o satiră corporativă, devine cu ușurință un fel de documentar despre cum este să lucrezi într-o companie, pentru un șef nu tocmai bun – lucruri bune pentru film și, în cele din urmă, un triumf pentru León de Aranoa.
Succesul filmului El buen patrón se datorează îndeosebi distribuției sale, care este excelentă. În rolul lui Jose, de la Fuente redă extraordinar angajatul nemulțumit, care este concediat fără prea multe explicații și lăsat practic pe drumuri, cu șanse mici să reușească să găsească un alt loc de muncă. Almudena Amor o interpretează pe Liliana, o stagiară care devine amanta lui Blanco, care joacă inițial rolul tinerei îndrăgostite, dar care ulterior obține ceea ce își dorește. Manolo Solo este Miralles, un angajat la nivel de conducere care nu poate să nu își aducă toate problemele de acasă la serviciu. Și chiar și Celso Bugallo, în rolul dureros de ascultător Fortuna, este o forță impunătoare. Abia vorbește pe tot parcursul filmului și apare doar atunci când este chemat să îndeplinească cele mai murdare treburi ale lui Blanco, dar radiază o furie, în special în ultimul act al filmului.
Desigur, Bardem este cel care stă în lumina reflectoarelor, jucând unul dintre cele mai răutăcioase roluri ale sale de până acum. Deși l-am văzut pe câștigătorul premiului Oscar excelând de multe ori ca tipul rău din poveste – fie genul fantastic precum filmele Pirații din Caraibe sau filme mai serioase cum ar fi No Country for Old Men – El buen patrón se remarcă tocmai datorită faptului că Blanco este cât se poate real, sunt momente în care uiți că este doar un personaj. Bardem este Blanco. Un CEO cu putere, bani și influență, care se gândește doar la el și ar renunța mai devreme la personalul său atunci când vine vorba de profit și prestigiu, chiar și atunci când „loialitatea” este pictată cu litere de tipar gigantice la locul de muncă. În viețile noastre cotidiene prinse de capitalism, lumea afacerilor este plină de cei ca Blanco.
Distribuit de FREEALIZE, El buen patrón a ajuns în cinematografele din România și este filmul pe care nu ai voie să îl ratezi. Vizionare plăcută! 🙂
