Jurassic World: Fallen Kingdom e o atracție pe cinste

Sfârșitul unei ere este începutul următoarei

0

Jurassic World: Un regat în ruină (Fallen Kingdom) are premiera în România pe 8 iunie, este regizat de J.A. Bayona și distribuit în țara noastră de RoImage2000. Recenzia se bazează pe o vizionare efectuată în sala Imax de la Cinema City.

Dacă cinematograful ar fi un parc de distracții, noul Jurassic World ar fi atracția principală a verii, cu mai puține momente de liniște decât fosta atracție Jurassic World care s-a închis acum trei luni. De fapt, sala 4DX nu ar fi departe de un astfel de concept, și cred că Fallen Kingdom devine o distracție pe cinste implementat acolo.

Bryce Dallas Howard și Chirs Pratt și reiau rolurile din capitolul anterior, încă o dată despărțiți la început dar unindu-se pentru un scop nobil. Cei doi nepoți ai lui Claire nu sunt menționați pe nici unde, probabil sunt traumatizați de catastrofa de acum trei ani și mama lor, deși o îmbrățișase pe Claire la finalul filmului, nu-i mai lasă să vorbească cu mătușa lor. Eh, nu e ca și cum aceste personaje ar fi fost relevante în povestea de acum, dar poate ar fi fost drăguț să vedem că acum Claire ține mai mult la cei doi nepoți și ia legătura cu ei din când în când. Însă din nou ea este prea ocupată de așa ceva și pe bună dreptate. Claire și Owen încearcă să salveze cât mai mulți dinozauri de pe insula parăsită a Jurassic World-ului, atunci când un vulcan stă să erupă din clipă în clipă amenințând speciile cu dispariția.

Doar prima oră a narațiunii se petrece pe ghinionista insulă, a doua jumătate a filmului ne trimite în conacul Lockwood din motive pe care e mai bine să le aflați direct din film. Părăsirea aparent definitivă a insulei este încheiată cu un moment trist ce pare să marcheze finalul unei ere. Deși ocupă un spațiu cu mult mai restrâns, vila Lockwood oferă numeroase scene cu atât mai palpitante și chiar cu un gust nou, după ce toate filmele de până acum și-au dezlănțuit dinozaurii în spațiile vaste insulare.

Scenariștii Colin Trevorrow (regizorul filmului anterior) și Derek Connolly îmbină elemente vechi și noi. Ai impresia că istoria se repetă, unele scene parafrazându-le parcă pe altele din trecut. Dacă este o reciclare leneșă sau o reamintire nostalgică rămână la voia spectatorului să decidă. În schimb elementele noi sunt date îndeosebi de viteza cu care se derulează acțiunea și spațiul în care are loc, precum și un nou hibrid.

Este elaborată relația dintre Owen și Blue așa cum poate ar fi trebuit s-o facă primul film, relație care s-a dezvoltat de când velociraptorul a ieșit din ou. Mi s-a părut mai ușor de această dată să prind simpatie față de dinozaurul favorit al lui Owen. Și asta s-a putut întâmpla în mijlocul dezlănțuirii de scene de acțiune.

Jurassic World 2 lockwood manor

Jeff Goldblum are un rol dezamăgitor de mărunt, cu toate că cele două scene (cred că este una singură împărțită în jumătate). Întoarcerea sa este doar pentru un efect mai dramatic pentru începutul și sfârșitul filmului, discursul lui subliniind gravitatea întâmplărilor.

Aș vrea ca următorul Jurassic să continue acțiunea la scurt timp după acest final, nu la trei ani după, ca acesta. Deși de obicei îmi place când între sequel-uri acțiunea din ele este descrisă ca având loc după exact atâția ani cât au trecut de la filmul anterior. Bineînțeles, a treia parte din noua trilogie apare pe 11 iunie 2021, dată pe care se lansase primul Jurassic Park – oare franciza se va încheia acolo, poetic, într-un cerc grațios?

Până atunci Fallen Kingdom este una din cele mai moderne distracții pe care ți le poate oferi cinema-ul în această lună. Efecte speciale de ultimul răcnet și acțiune cât cuprinde, cu o poveste ușor de înțeles cu care nu îți bați capul. Personal mi se pare că este unul din cele mai bune capitole ale francizei. Jurassic Park 2 și 3 s-au simțit ca pură umplutură, iar Jurassic World doar un reboot modern storcător de bani. Așa, măcar, Fallen Kingdom, deși este evident și el o continuare pe alocuri reciclată, reușește să strălucească în anumite momente și apasă pedala de accelerație până-n podea, având în sfârșit curajul să ducă conceptele primului film cu adevărat mai departe. De această dată chiar voi fi curios de urmare.

Ti-a placut articolul?
Inscrie-te la newsletter si noi iti trimitem toate noutatile saptamanal.
I agree to have my personal information transfered to MailChimp ( more information )

Postează un comentariu

avatar