Christophe Gans ne invită să fim oaspeți într-o nouă adaptare a poveștii “Frumoasa și bestia”.
“La Belle et la Bête” (“Beauty and the Beast”) este un film franțuzesc, care are la bază basmul scris de Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve. În rolurile principale îi putem vedea pe Léa Seydoux în rolul lui Belle și pe Vincent Cassel în rolul Bestiei.
În Franța, în 1810, un negustor văduv (André Dussollier) este nevoit să își vândă casa și majoritatea bunurilor după ce navele sale s-au pierdut pe mare, lăsându-l ruinat. Se mută într-o casă simplă la țară împreună cu cei șase copii ai săi. Fiica sa cea mică, Belle (Léa Seydoux), este singura mulțumită de noua locuință.
Într-o zi, negustorul află că una dintre nave este intactă și împreună cu fiul cel mare se duce în oraș cu speranța că va putea să recupereze o parte din bunuri. Totuși, bunurile au fost confiscate de autoritățile locale, iar negustorul este nevoit să fugă în pădure atunci când Perducas (Eduardo Noriega) îl amenință că îl va omorî din cauza datoriilor pe care fiul acestuia le are la el.
Pierdut în pădure, negustorul ajunge pe domeniul magic al Bestiei (Vincent Cassel). Acesta ia comoara pe care o găsește în castel, dar este capturat de Bestie atunci când încearcă să fure un trandafir pentru Belle. Bestia îl lasă pe negustor să plece doar pentru a-și lua rămas bun de la copii și după, acesta va trebui să se întoarcă în castel, iar dacă nu va face întocmai – toată familia sa va fi ucisă.
Simțindu-se responsabilă pentru cele întâmplate, Belle fură calul tatălui său și se întoarce în castel în locul acestuia.
La castel, Belle primește cadouri scumpe și îi este permis să se plimbe unde dorește, însă cu o condiție – trebuie să se întoarcă la ora 7 în fiecare seară pentru a lua cina cu Bestia. În timpul unei cine, Bestia o întreabă pe Belle dacă ar putea într-o zi să se îndrăgostească de el, însă ea îl refuză.
În timpul nopții, Belle are vise stranii despre castel, despre ceea ce fusese odinioară și despre prințul care locuia acolo. Prințul era îndrăgostit de o prințesă (Yvonne Catterfeld), care a acceptat să se căsătorească cu el cu o condiție – acesta să înceteze să vâneze căprioara aurie din pădure.
Va afla Belle adevărul despre Bestie și despre castelul în care este ținută prizonieră? Își va revedea într-o zi familia sau va rămâne în întunericul castelului, departe de lume, de persoanele dragi? Va putea Belle să se îndrăgostească de Bestie? Va putea să fie fericită alături de el?
Basmul scris de Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve s-a bucurat de mai multe ecranizări, dintre care cea mai cunoscută este animația cu același nume lansată de Disney în 1991.
Varianta din 2014 în regia lui Christophe Gans a primit în Franța critici în general pozitive. France Télévision a numit acest film “cel mai mare succes” al lui Gans. Au lăudat culorile și contrastele peisajelor din film. De asemenea, au punctat faptul că regizorul a reușit să diferențieze filmul de basm, dar și de celelalte ecranizări – însă, în același timp, regizorul a păstrat “spiritul” poveștii originale. Criticul Laurent Pechat numește producția una ambițioasă, deși, în opinia sa, este “departe de perfecțiune”. El a numit prima parte a filmului “spectaculoasă” și a lăudat abilitatea lui Gans de a face publicul să creadă “această poveste de dragoste incredibilă și improbabilă”, lăudând contribuția adusă de actorii care joacă rolurile principale.
În SUA, filmul nu a fost foarte bine primit de critici, unii l-au numit “plictisitor”, iar alții au considerat că actrița Seydoux a pierdut timpul cu un astfel de rol.
În opinia mea, această nouă variantă a poveștii “Frumoasa și bestia” este una reușită și cred că regizorului Christophe Gans i-a fost greu să o realizeze având în vedere numărul de ecranizări de care a beneficiat basmul. Ceea ce nu mi-a plăcut a fost faptul că povestea de dragoste a fost lăsată în plan secundar spre deosebire de animația produsă de Disney. Pentru Gans au fost mai importante scenele de acțiune și de aventură. De asemenea, regizorul a pus mare accent pe familia lui Belle: tatăl, un negustor ruinat, cele două surori și cei trei frați pentru care contează doar banii și situația financiară.
În concluzie, consider că regizorul pune mai mult accentul pe efectele speciale decât pe scenariu, pe această poveste care a fascinat multe generații și va continua să încânte multe generații de acum încolo și aș fi preferat ca accentul să fie pus pe emoția transmisă de personaje și de această poveste nemuritoare. Cu toate acestea, “La Belle et la Bête” mi-a plăcut deși trebuie să recunosc că nu am văzut filmul cu așteptări foarte mari, știind că animația produsă de Disney va rămâne ecranizarea mea preferată. Acest film vă va trezi cu siguranță nostalgia animației “Beauty and the Beast” din 1991.
“La Belle et la Bête” (“Beauty and the Beast”) – Trailer
[review]
[rwp-review-form id=”0″]
Cmentariile sunt închise