“Marea Bulgăreală” (“Snowtime!”, “La Guerre des tuques”) este o animație canadiană regizată de Jean-François Pouliot. De asemenea, este un remake al animației din 1984 – “The Dog Who Stopped the War” (“La guerre des tuques”).
Am vizionat “Marea Bulgăreală” duminică, la Grand Cinema Băneasa. Știam dinainte că este un remake al animației din 1984 – “The Dog Who Stopped the War” (“Câinele care a oprit războiul”) – însă, din nefericire, nu am avut ocazia să vizionez filmul original și, de aceea, voi vorbi doar despre animația în regia lui Jean-François Pouliot.
Premisa poveștii este aparent simplă: copiii dintr-un mic orășel au o vacanță de două săptămâni și, pentru a nu se plictisi, decid să organizeze o bătaie cu bulgări de zăpadă .
Ceea ce pornește ca un simplu joc, se transformă în ceva periculos deoarece copiii formează două tabere și pornesc un “război”, dorind să câștige cu orice preț.
Asemenea animației “Peanuts”, acțiunea se plasează într-o lume în care nu vedem adulți, personajele principale sunt copii în vârstă de aproximativ 11 ani. “Războiul” începe la scurt timp de la sosirea a două fete, Sophie și sora ei mai mică, Lucy. Sophie îi atrage atenția lui Luke, considerat un lider de ceilalți copii, însă va face parte în marea luptă de zăpadă din grupul opus, căci copiii formează două grupuri.
Primul, din care face parte Sophie, construiește un fort enorm de zăpadă, iar celălalt atacă fortul pentru a încerca să îl cucerească.
Ambele grupuri se luptă, unul pentru a-și apăra adăpostul, iar celălalt pentru a-l cuceri, însă ceea ce începe ca un joc, poate lua o întorsătură gravă după ce apar neînțelegeri între cele două tabere.
Finalul mi se pare unul îndrăzneț, mai ales că este vorba despre un film pentru copii, și consider că atât cei mici, cât și adulții au ceva de învățat: războiul nu aduce nimic bun, chiar dacă vorbim despre unul real sau un simplu joc, cum este în cazul de față.
Elementele din animație care mi-au plăcut cel mai mult au fost:
1) povestea, cum a fost conturată, finalul care, așa cum am zis deja, este îndrăzneț și, totodată, te face să reflectezi la faptul că orice acțiune are consecințe;
2) personajele care sunt bine construite, vom descoperi personalități diferite și vom avea ocazia să aflăm mai multe detalii despre unele din ele, cum ar fi Luke.
3) coloana sonoră este relativ discretă, însă redă perfect atmosfera.
Ce nu mi-a plăcut, în unele momente, a fost dialogul care mi s-a părut “stângaci”, însă filmul compensează cu celelalte elemente menționate mai sus.
În concluzie, “Marea Bulgăreală” ne prezintă, aparent, o poveste despre niște copii dintr-un orășel care se joacă în zăpadă. Însă se transformă repede într-o altă poveste, având un mesaj puternic despre consecințele războiului și despre rolul prieteniei.
Din 2 decembrie, “Marea Bulgăreală” rulează în cinematografele din țară. Animația este distribuită în România de Ro Image 2000. Vizionare plăcută!
[review]
