Regele Leu în blană nouă

0

Reimaginarea noului Lion King cu tehnologie actuală este regizată de Jon Favreau și își face grațioasa intrare în cinematografele noastre chiar astăzi. Distribuit de Forum Film, filmul ne este pus la dispoziție inclusiv în formatele IMAX și 4DX oferite de Cinema City.

Remake-urile după filme de animație clasice Disney par să prindă viteză, Lion King fiind deja al treilea de anula cesta după Dumbo și Aladdin. Iar trailer-ul lui Mulan nu a întârziat să apară cu câteva zile înainte de premiera leului. Discuția despre rostul lor îmi pare că a devenit obositoate. Pe de-o parte da, vechile animații își păstrează farmecul etern. Pe de alta, ne gândim la noile generații de copii care sunt atrași de efecte speciale mai convingătoare. Plus că o poveste cu importante lecții de viață cum este Regele Leu, ai vrea probabil, ca părinte, s-o prezinți copilului tău și în cinematografe.

Din punctul meu de vedere The Lion King arată în cea mai mare parte superb. Sunt clipe în care poți confunda scena cu cadre dintr-un documentar despre animale. Mai puțin când ele reacționează ca într-un desen animate. Suspectez că Disney ar fi tăiat câte o felie mică din bugetul lui Dumbo și Aladdin ca să pluseze în producția Regelui Leu.

Scenaristic vorbind, experimentăm aceeași poveste ca în original, nimic nou în afara unor replici (și nici nu era nevoie). Aceeași poveste despre maturizare, responsabilitate roială și ciclul vieții. Inspirată, s-ar spune, din Kimba, animația japoneză cu leul alb. Hai să nu avem din nou această conversație, țineam doar să menționez.

De această dată, dintr-un schimb de replici dintre Mufasa și Scar deducem mai clar ce s-a întâmplat cu Scar de este așa jigărit și care este motivația care îl împinge să-și ucidă fratele pentru a obține tronul, păcălindu-l în aceeași schemă pe Simba să fugă din regat. Chiwetel Ejiofor are o voce de răufăcător convingătoare. Păcat că renumitul moment muzical „Be Prepared” al lui Scar a fost cam anost. Nu a avut deloc aceeași energie ca în vechea animație. Mai mult decât interpretarea vocală a fost de vină realizarea grafică, în care Scar și hienele nu sunt atât de vioi.

Nu uita sa citesti

De fapt, acesta este dezavantajul simțit a întregii componente vizuale a filmului – animația are multe momente în care pare că se mișcă greoi. Îți este dor de mișcările mai ritmate ale personajelor din original. Cumva se conferă un oarecare realism însă sunt sigur că este cu adevărat dificil încă să animezi animale atât de detaliate, așa că încerc să nu fiu prea aspru cu echipa de producție.

E redundant să laud interpretarea lui James Earl Jones care s-a întors să fie memorabila voce a lui Mufasa, era de așteptat să fie impecabil. Donald Glover ca Simba și Beyonce ca Nala au fost niște alegeri inspirate de asemenea, cei ce mi-au atras atenția au fost însă Timon și Pumbaa, jucați de Billy Eichner și respectiv Seth Rogan (mi-a plăcut neașteptat de mult în Long Shot, cea mai bună comedie care rulează în acest moment la cinema). Filosofia „Hakuna Matata” este mai îmbietoare cu vocile simpatice celor doi comici.

Abia așteptam scena în care babuinul Rafiki îl lovește cu toiagul pe Simba în creștet atunci când îl învață despre trecut. În schimb, în acest remake, înțelptul are o interacțiune redusă cu Simba. Inclusiv atunci când își vede tatăl vorbindu-i dintre stele, scena are un impact mai slab decât mă așteptam.

Cu toate minusurile ușor de înțeles, chiar și cu minusurile greu de înțeles (secvențele care lipsesc sau actul muzical dezamăgitor), noul The Lion King este o destinație cinematografică ideală pentru părinți și copii în această vacanță. Lecțiile de viață încă sunt acolo ș realizarea audio-vizuală este remarcabilă. Am putea spune că neplăcerile de care spuneam sunt aproape mofturi, dar chiar este păcat că anumite aspecte nu au fost executate mai bine.

 

Ti-a placut articolul?
Inscrie-te la newsletter si noi iti trimitem toate noutatile saptamanal.
I agree to have my personal information transfered to MailChimp ( more information )

Postează un comentariu

avatar