Silence: Puterea credinței

Cât poți să mai crezi când în jurul tău e doar tăcere?

0

După 30 de ani de amânări și așteptare, Martin Scorsese a reușit să-și aducă pe marile ecrane proiectul mult iubit. „Silence: Puterea credinței” este povestea unor misionari portughezi din secolul al XVII-lea care pornesc într-o periculoasă călătorie prin Japonia, pentru a-și găsi mentorul dispărut. Mânați de credință și gata să le împărtășească și altora crezul creștin, preoții Rodrigues și Garupe se trezesc aruncați într-o Japonie măcinată de ură și cruzime, unde creștinii sunt torturați și mor în chinuri. Emoționanta poveste se bazează pe cartea cu același nume scrisă de Shusaku Endo, considerată unul dintre cele mai bune romane ale secolului trecut.

„Silence: Puterea credinței” e filmul la care m-am uitat cu ochii măriți de uimire și neîncredere, pentru că nu pot să înțeleg, naivă cum sunt, cum oamenii au putut tortura alți oameni în numele unei religii/credințe diferite. Deși are un ritm lent care începe să devină apăsător prin insistența cu care îți sunt arătate supliciile unor oameni torturați și omorâți pentru că au făcut păcatul de a gândi diferit, pelicula te ține legat pe scaun de la început până la sfârșit. Nu mulți vor suporta un astfel de film, pentru că îți solicită atenția completă și liniște, pentru ca urletele celor care mor să străpungă ecranul.

Poveste care te îndeamnă la introspecție și îți zgândără răni vechi – cine nu s-a întrebat oare măcar o dată dacă îl aude cineva în vastul și pustiul cer? – „Silence” îți prezintă două alternative. Într-un mediu de tortură și responsabilitate morală pentru enoriașii tăi, ce vei face? Te vei lepăda de credință pentru a fi scutiți de suferință, tu și credincioșii tăi, sau îți vei accepta supliciul gândindu-te la pilda lui Iisus? Vei călca în picioare un idol pentru a salva o viață sau poate mai multe, ori vei continua să proclami sus și tare că Raiul îi așteaptă pe martiri? Vei prețui mai mult judecata Bisericii sau cea dumnezeiască?

Preoții Garupe (Adam Driver) și Rodrigues (Andrew Garfield) sunt puși într-o astfel de situație, la fel ca învățătorul lor, părintele Ferreira (Liam Neeson). Zvonurile lepădării de credință a celui mai important membru al ordinului iezuit din Japonia e motorul care pune în acțiune toată povestea. Acest spectru al renunțării bântuie întregul film, făcându-te să îți rozi unghiile de curiozitate așteptând un deznodământ care te lovește în piept la fel ca valurile care-i înecau pe credincioșii puși pe cruce. Scenariul scris de Martin Scorsese și Jay Cocks tratează direct și onest un subiect greu de digerat, care te atacă în mod constant cu întrebarea: preferi să îți salvezi frații, pielea sau sufletul? Poți oare să alegi două opțiuni?

Mi-au plăcut la nebunie cursul pe care-l ia povestea și dinamica personajelor. Să-l urmărești pe Garupe cum începe să-și piardă răbdarea și pe Rodrigues agățându-se nebunește de credința sa e o plăcere nițel dureroasă. Te identifici cu amândoi și îi compătimești, nimeni nu ar trebui să fie martirizat pentru crezul după care își conduce viața. Relațiile care se creează între preoții clandestini și creștinii ascunși din Tomogi și Goto sunt minunat redate, imaginile emanând parcă speranță și încredere. Deși Garfield și Driver duc greul poveștii din pricina dilemei morale, actorii secundari japonezi sunt cei care strălucesc, portretizând țărani simpli și curați la suflet, gata să se sacrifice în numele Domnului.

Shin’ya Tsukamoto și Yoshi Oida sunt minunați în rolurile creștinilor ascunși, iar Issei Ogata în rolul inchizitorului e delicios (barbar și amuzant în același timp). Dar cel mai bun e Yosuke Kubozuka (Kichijiro), nefericitul care continuă să cadă în păcat chiar după spovedanie. El cred că portretizează cel mai bine drama pe care au trăit-o creștinii japonezi persecutați de samurai. Apostat, el trebuie să trăiască cu rușinea de a fi renunțat la credință, călcându-și în picioare idolii și sufletul în încercarea de a se salva. Și oare e asta atât de rușinos? Se mai poate numi lepădare dacă ai fost forțat să o faci?

Imaginea peliculei este superbă și redă greutățile fizice pe care le-a avut de înfruntat echipa de producție în Taiwan, unde s-a turnat filmul. Condițiile meteo oribile și peisajele stâncoase au pus la mari încercări distribuția, ajutând în același timp actorii să portretizeze cât mai credibil suferințele care-au zguduit Japonia în acei ani. Zdruncinarea principiilor se vede și fizic în cazul personajelor principale, Garupe și Rodrigues fiind slabi ca niște paie din bambus, iar Liam Neeson având fața brăzdată și greu de recunoscut uneori. Costumele arată minunat, iar decorurile te teleportează direct în secolul al 17-lea.

Dialogurile sunt minunate pe alocuri, simple și naive la început, încărcate de furie, remușcări și neputință spre final. Discuțiile dintre Inoue-sama și Rodrigues sunt singurele momente în care tensiunea îngrozitoare se transformă într-un râs crispat. Cel mai trist e când observi cum, în lupta dintre două doctrine, dintre Japonia și țările care vor să o modeleze după placul lor, mor tocmai cei care nu au nicio vină. Deși răul comis este indiscutabil, iar samuraii și inchizitorul nu au nici cea mai mică scuză, Inoue-sama are câteva idei care te pun pe gânduri. Suferă europenii de sindromul eroului salvator, singurul deținător al adevărului? Oare nu e egoist să crezi că tu ai dreptate și trebuie să le arăți altora calea?

Cea mai nouă peliculă a lui Scorsese își va face debutul în cinematografe în data de 17 martie, adusă în România de Freeman Entertainment. Dacă ești dispus să asculți o poveste despre întrebările care-l hărtuiesc pe om în încercarea sa de a se convinge de existența unei forțe supreme, locul tău e în sala de cinema. Dacă ai de gând să-ți verifici Whatsapp-ul și Facebook-ul, să vorbești ca nesimțitul peste personaje și să asculți fișiere de pe telefon, nu aștepta jumătate de oră să pleci de la film. Poți să faci cale întoarsă de la ușă.

Ti-a placut articolul?
Inscrie-te la newsletter si noi iti trimitem toate noutatile saptamanal.
I agree to have my personal information transfered to MailChimp ( more information )

Postează un comentariu

avatar