Am văzut CATANE la Cinema City AFI Cotroceni, iar filmul a fost o surpriză extrem de plăcută. Mi-a depășit toate așteptările și m-a prins din primele minute prin felul sincer și inteligent în care spune o poveste aparent simplă, dar profund actuală.
„CATANE” m-a dus cu gândul la copilăria petrecută la țară, la bunici, la viața simplă și la prieteniile de atunci. Există în film o nostalgie blândă, dar niciodată idealizată, care te face să zâmbești și, în același timp, să reflectezi. Dincolo de umor, povestea vorbește despre sate uitate, despre oameni care au tot mai puține posibilități și despre o viață care devine din ce în ce mai scumpă și mai greu de dus.
Cu multă inteligență și empatie, filmul arată cum lipsa alternativelor îi împinge pe oameni să găsească soluții la limita absurdului pentru a supraviețui. Satira este fină, niciodată agresivă, iar umorul funcționează ca un mecanism de apărare colectivă, aproape terapeutic. Tocmai această combinație de poezie vizuală, realism și ironie face ca „CATANE” să fie un film care vorbește tuturor generațiilor.
Povestea pornește de la sosirea unor inspectori de la București într-un sat izolat, trimiși să verifice dacă, într-adevăr, toți locuitorii beneficiază justificat de ajutor social pentru handicap. Oamenii din Catane află din timp despre vizită și se pregătesc temeinic: niciunul nu are, în realitate, un handicap, însă trebuie să îi convingă pe inspectori că sunt bolnavi.
Odată ajunși în sat, inspectorii descoperă oameni muncitori, care se descurcă cu foarte puține resurse. Cu toate acestea, misiunea lor rămâne una strictă: să stabilească dacă încadrarea în categoria de handicap este sau nu justificată.
Distribuția este excelent aleasă, personajele sunt vii și autentice, iar imaginea și muzica completează perfect atmosfera unei lumi aflate între tradiție, improvizație și dorința de a merge mai departe. Rolurile principale – ale inspectorilor care descoperă în satul Catane o comunitate specială, nevoită să-și creeze propriile reguli pentru a supraviețui – sunt interpretate de Costel Cașcaval, Iulia Lumânare și Cristian Bota.
Sătenii care încearcă să păcălească autoritățile prin soluții creative sunt interpretați de Nelu Serghei, Corneliu Ulici, Flavia Hojda, Pavel Ulici, Mihai Dinvale, Tudorel Filimon, Mihai Mălaimare, Ioana Casetti, Ioana Abur, Marina Dascălu, Liana Mărgineanu, Bogdan Farcaș, Alexia și Antonia Bodai. Aparițiile speciale ale reprezentanților statului, interpretați de Robert Radoveneanu și Alina Chivulescu, completează tabloul distribuției.
„CATANE” nu judecă și nu oferă răspunsuri facile, ci lasă spectatorul cu întrebări esențiale despre comunitate, empatie și supraviețuire într-o societate care uită prea ușor de cei de la margine. Este unul dintre acele filme românești care te fac să ieși din sală cu un nod în gât, dar și cu un zâmbet discret – un film care merită văzut pe marele ecran și discutat mai departe.
De ce să vezi „CATANE”?
Pentru că cinematografia românească merită susținută, iar românii au multe povești importante de spus. Povești cu sens, spuse cu inteligență, umor și empatie – așa cum este „CATANE”.
Pentru că avem artiști valoroși și talentați, care merită descoperiți, ascultați și văzuți pe marele ecran.
