Azi am revăzut Self/less: Transfer de viață, un film în regia lui Tarsem Singh. Pentru cei care nu ştiu, el e regizorul filmelor The cell, The fall, Immortals şi Mirror, mirror. Ultimul e unul din cele mai slabe filme pe care le-am văzut. Cum Self/less: Transfer de viață nu a avut succes la box office în SUA, m-am gândit că e din nou o tâmpenie de film. Sunt fericit că nu am avut dreptate şi pot spune cu „mâna pe inimă” că a fost cel mai bun film din săptămână lansării. Cred că orice persoană va fi atrasă de subiectul filmului: prelungirea vieţii, înşelarea morţii.
Arhitectul Damian Hayes este un magnat care a făcut istorie în New York, schimbând faţa oraşului de-a lungul a decenii de investiţii imobiliare. Rece şi nemilos, Damian nu se lasă învins de vârsta tot mai înaintată, dar destinul îi aruncă în cale un obstacol aparent de netrecut: un cancer ce se răspândeşte în ciuda celor mai costisitoare tratamente. Deoarece mai are doar 6 luni de trăit, Damian apelează la o tehnologie revoluţionară şi ilegală: transferul personalităţii în corpul unui bărbat mult mai tânăr.
Damian îşi înscenează moartea şi începe o nouă viaţă, departe de cunoscuţi, după ce conştiinţa sa este transferată cu succes în corpul unui bărbat mai tânăr. Însă există oameni care nu ar permite niciodată ca imperfecţiunile procedurii să devină cunoscute, aşadar vieţile lui şi ale celor din jur sunt în mare pericol. Cu o nouă identitate, Damian pare gata să o ia de la capăt, dar totul se schimbă când mintea îi este invadată de amintiri din trecutul donatorului său. Oare cine va învinge până la urmă, Damian sau donatorul?! Veți afla urmărind filmul la cinema.
Ben Kingsley e Damian Hayes, arhitectul care a revoluționat de-a lungul anilor New York-ul;
Ryan Reynolds e Damian Hayes, bărbatul mai tânăr. Mai târziu aflăm că numele său e Mark Hale;
Matthew Goode e profesorul Albright, cel care descoperă secretul nemuririi;
Natalie Martinez și Jaynee-Lynne Kinchen sunt Madeline Hale și Anna Hale, soția și fiica lui Mark;
Victor Garber e Martin O’Neill, prietenul şi partenerul lui Damian Hayes;
Michelle Dockery e fiica înstrăinată a lui Damian Hayes.
Iată ce cuvinte de laudă a avut Ben Kingsley despre personajul său şi regizorul filmului: „Eu cred că Damian a avut mereu un orgoliu uriaş. El este foarte creativ, are multă imaginaţie, dar acest om extrem de puternic nu se judecă pe sine cu asprime. În Tarsem Singh, am avut regizorul perfect pentru această poveste. El provine din India şi un aspect al acelei culturi imense pe care l-am discutat cu el este reîncarnarea, care face oamenii să viseze, dar care este şi un principiu, o credinţă. Este ceva ce nouă, în Occident, ne este străin”.
Scenariul scris de fraţii spanioli Pastor e o succesiune de răsturnări de situaţii care vă vor menţine atenţia acaparată, premisa fiind foarte ofertantă, subiectul filmului atingând obsesia omului pentru nemurire, tinereţe sau măcar încă o zi câştigată în faţa celui mai mare inamic al omului: timpul.
Acum suntem tineri… Dar probabil când vom ajunge, dacă vom ajunge, la 80-90 de ani vom avea şi o lungă listă de regrete. Probabil vom mai vrea să ne lungim puţin viaţa pentru a îndrepta lucrurile. Cu toţii ne-am gândit la un moment dat în viaţă că ar fi minunat să existe opţiunea de a trăi veşnic sau de a cumpăra mai mult timp. Dar oare suntem pregătiţi să plătim preţul nemuririi?!
Din păcate, criticii americani nu prea au avut cuvinte de laudă. Ce drept, e posbil să fi fost prea „greoi” scenariul pentru minţile lor încuiate. Încă un film care nu a avut succes SUA, alături de Terminator: Genisys. Iată ce au avut de spus criticii de la cele mai importante publicaţii de peste ocean:
1. Brian Tallerico de la RogerEbert.com spune: „Ideea din Self/less: Transfer de viață este una filosofică, parcă creată pentru o realizare cinematografică îndrăzneață și complexă. Dar Singh și scenariștii săi nu urmează acea idee.”
2. Stephen Farber de la publicația Hollywood Reporter are următoarea părere: „Eșecul Self/less: Transfer de viață arată multe lucruri despre ceea ce este în neregulă cu filmele americane din ultimii 50 de ani.”
3. Josh Lasser de la IGN își dă și el cu părerea: „Cu un concept interesant, deși nu extraordinar de original, Self/less: Transfer de viață promitea să facă audiența să se gândească la modul în care abordăm viața și dacă o persoană merită să trăiască mai mult decât alta. Dar, în loc să răspundă la aceste întrebări, filmul se transformă într-o lungă secvență de urmărire.”
4. Geoffrey Macnab de la The Independent e mai rezervat: „Thrillerul lui Tarsem Singh, bine filmat, începe incitant, dar își pierde identitatea pe parcurs.”
5. La fel și Kim Newman de la Empire: „De-abia atinge la suprafață o idee măreață, pe care se bazează…”
Dar să vă spun cinstit, pe mine nu prea mă interesează ce spun criticii americani. Eu sunt un cinefil, nu un critic. Și vă spun din proprie experiență că filmele lăudate de ei, majoritatea nu-mi plac, iar cele criticate îmi plac la nebunie. La fel s-a întâmplat şi cu Darul. Un film bun, dar la care nu m-aş mai uita a 2-a oară. Ce să fac?! Îmi plac foarte mult filmele gen blockbuster.
Self/less: Transfer de viață s-a lansat în România pe DVD şi Blu-ray.
[review]
[rwp-review id=”0″]
Cmentariile sunt închise