Despicable Me 3 debutează la cinema din 30 iunie, distribuit de Ro Image 2000, fiind o creație Illumination Entertainment și Universal Pictures. Am văzut varianta subtitrată, la Grand Cinema, cu vocile originale. Astfel că nu mă pot pronunța pentru versiunea dublată în limba română.
A fost important pentru mine să aud vocile originale, așa cum le-am auzit în prequel-uri, mai ales că acest sequel îl are ca invitat special pe Trey Parker, producător și voce pentru South Park în rândul distribuției. M-a surprins implicarea sa în Despicable Me 3, pentru că el nu se implică de obicei în proiecte pe care nu le produce el sau în filme atât de promovate. M-am așteptat numai la bine din partea filmului, și nu am fost dezamăgit. E clar că scenariul și personajul interpretat de el, răufăcătorul principal Balthazar Bratt, au fost pe gustul său.
Bratt este o fostă vedetă a televiziunii care la pubertate a fost nevoit să părăsească mult iubita franciză de mare succes financiar, un serial care urmărea aventurile unui puști răufăctor care-i bătea pe toți prin figuri de dans și gumă de mestecat. Acum, își ia vechiul rol în serios, devenind Bratt în carne și oase, dorind să recreeze cele mai bune episoade din serialul care îl făcuse faimos. Și este cât se poate de eficient în planurile sale. Insuflă stilul vestimentar și muzical al erei ’80, și partea tare este că nu dă în penibil ci chiar te va face nostalgic. M-am bucurat că melodia Bad al lui Michael Jackson a fost inclusă cu succes în cursul evenimentelor.
Se simte dedicația în personaj, și îl consider pe Bratt cel mai bine dezvoltat și cel mai amuzant villain al trilogiei Despicable Me. Anumite caracteristici fizice și de personalitate îți amintesc de Randy, tatăl lui Stan din South Park. Vreau să fac o precizare, în caz că există confuzia asta: nu, umorul din Despicable Me 3 nu are de a face cu cel din South Park, dar este într-adevăr presărat cu glume pe care le gustă mai mult adulții, fiind vorba de cariera de părinte care vrea să fie cel mai bun pentru copiii săi.
Cu siguranță, dacă v-ați regăsit, ca părinți, în Gru și Lucy în filmul anterior, la fel va fi și acum. Și apropo, filmele sunt destul de independente unul de celelalte, astfel că vă veți bucura de Despicable Me 3 la fel de mult ca cei care le-au văzut și pe celelalte, prequel-urile oferindu-vă eventual puțin context despre evoluția lui Gru de la răufăcător la tătic model agent special.
Căsnicia Grucy (Gru+Lucy) este o relație din ce în ce mai frumoasă, care se dezvoltă natural după evenimentele din Despicable Me 2, iar cele trei fetițe adoptate de Gru în primul film sunt la fel de adorabile ca până acum. Dacă pentru fata cea mare a sosit un moment important în 2, este rândul mezinei să treacă printr-o mică etapă de creștere. Foarte, foarte empatic pentru părinți și în egală măsură de amuzant pentru copii.
Pentru mine nu au contat așa mult minionii. Nu am văzut spin-off-ul dedicat lor. Mie mi-a plăcut în primul rând povestea lui Gru, a schimbării sale și familia lui nouă, în creștere. Publicul se prăpădea de râs la scenele cu minioni, și înțelegeam de ce, dar pe mine nu mă amuză așa tare. Am gustat mai mult glumele adulte, de parenting, de carieră. E bine de știut însă că minionii nu se demodează încă. Parcă aud deja că se va anunța oficial cu tot cu surle și trâmbițe Minions 2.
După Bratt, celălalt element inedit este descoperirea fratelui geamăn al lui Gru, mult mai bogatul Dru, care a avut norocul să aibă și un frumos păr blond. Nu îți face griji, existența sa este explicată în mod convingător, plauzibil și succint. Circumstanțele poveștii îl introduc taman când familiei lui Gru chiar i-ar prinde bine un sprijin. Dru vrea să învețe de la Gru cum să fie un răufăcător mai bun, dar aventura celor doi frați reuniți se va dovedi mai interesantă de atât.
Aspectul celor doi gemeni (aproape) identici, cu nasurile lor ascuțite și îmbrăcați în alb și respectiv negru nu poate fi decât o referință, ba nu, o scrisoare de dragoste adresată ilustrei serii de bandă desenată, serial, joc și altele Spy vs Spy, acum parțial uitată. Asta alături de toate referințele la epocile anilor ‘60 și ’80 a genului filmelor cu spioni inspirate de tehnologiile Războiului Rece. Relația lor este una de colaborare-competiție pe care numai cei care au frați de vârste apropiate sau gemeni o înțeleg pe deplin.
Mai trebuie să apreciem faptul că trailer-ul nu dezvăluie mai nimic din poveste, incluzând scene aproape exclusiv din începutul filmului. O practică destul de rară în industrie acum.
Despicable Me 3 este o animație ideală de vacanță, de văzut la cinema, pentru copii și părinți deopotrivă, variată, cu trimiteri spre anii ‘60 și ’80, minioni la închisoare, un duo spectaculos numit Gru-Dru, un răfăcător dansator și râsul satisfăcut al lui Steve Carell.